Play me: http://www.youtube.com/watch?v=l6N3jUDKzq0
Sometimes, no matter how awesome you are...it is not enough.
Imi plac noile inceputuri, le ador pentru posibilitatea de a face ceva nou, pentru libertatea pe care ti-o lasa in a te transforma, pentru ca oricat de rau ai fost inainte, acum ai posibilitatea sa devi bun. Nimic nu se compara cu un nou inceput.Anul acesta a inceput intr-un mod miraculos...din prima clipa a anului am avut verde peste tot, pe sosea, la job, in randul prietenilor dar se pare ca nu si spre inima cuiva. Uneori e greu sa ajungi in acel loc, dar o poti face....fie cu pasi marunti si lucruri mici.. fie majestuos...facand ceva ce pare imposibil si suprinzand incat sa persoana respectiva sa ramana muta de uimire cu ganduri imprastiate...
Uneori, aproape intotdeauna, ajungi mai repede acolo decat ai vrea sa o faci si atunci apar problemele, complicatiile...ce arde prea repede se stinge la fel. Alteori, focul se aprinde asa de tare incat oricat ai vrea sa il domolesti nu o poti face decat plecand, mergand mai departe...Insa,intotdeauna e nevoie de 2 si oricat de mult te-ai stradui nu e de ajuns.
Imi plac clipele petrecute cu prietenii pentru ca ei intotdeauna iti arata persoana care esti....atunci cand zambesti, glumesti, esti sincer, iti arata de fapt persoana ta...nu ai nevoie de 100, ci de 2-3 dar care sa te aprecieze asa cum esti ...
Anul acesta am decis sa fiu altfel, sa fiu cel de acum 7 ani care a plecat in urmarirea EI. Nu stii povestea? Well...pe scurt atunci...
In urma cu hat ceva ani, plec la mare cu 3 foarte buni prieteni la mare...cu unul fugit din armata, cu masina furata de la parintele altcuiva si dupa niste patanii geniale ajungem sa vad marea. Nu o mai vazusem de vreo 12 ani si era magnifica.....dar nu mai magnifica ca EA. Am jucat volei 4 ore doar ca sa o pot privi, apoi ne-am dat intalnire. Nu a aparut dar totusi, destinul a facut sa ne revedem peste fix 1 luna in Bucuresti. Am schimbat numere de telefon, dar nu era timingul perfect. Asa sa nu ne-am mai revazut decat peste 2 luni, dupa sute de mesaje schimbate...pana cand intr-o seara s-a decis ca trebuia sa merg sa o vad. Am fugit de la munca, am imprumutat bani sa pot pleca, mi am luat bilet de tren si am plecat spre necunoscut cu un rucsac in spate si castile in urechi. Dupa un drum magnific cu trenul am ajuns impreuna cu inca un tip, Flavius, in Cta la 3 dimineata. Si ne-am decis ca nu are rost sa asteptam pana la 7 dimineata asa ca am luat-o pe jos....23 de km, pe langa sosea, eu si Flavius. Si a fost o calatorie legendara, cu sute de povesti, cu amanunte pe care numai unui strain i le poti spune, cu explicatii despre ce face ecluza, cum se prind pestii in mare si etc. Am mers timp de 5 ore pe jos si cand am ajuns...am vazut-o pe EA.
Si vreau ca acum sa fac iar nebunii de genul, sa alerg dupa vise, sa visez cu ochii deschisi, sa trec peste granite si frontiere...sa fiu awesome...
De final, o vorba care o sa ma bantuiasca o viata intreaga: in perioada aceea era o reclama pe Mtv cu un tip Flavius care se dadea cu skateboardul in cada si mesajul era.....
Bravo Flavius, esti tare...si asa vreau sa fiu si EU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu