Play me: http://www.youtube.com/watch?v=skQxOHqcjIE
Fiecare om are aripile lui, si in functie de cat de mari sunt cu atat mai departe zboara...iar dupa uni chiar nu te poti tine.
Incep postarea asta cu regretul oarecum, ca nu am mai scris, dar nici nu am simtit nevoia...s-au intamplat extrem de multe si mi-am dat seama ca oamenii chiar se maturizeaza...dar nu atunci cand invata sa se poarte in societate, asta invatam sa facem de cand suntem mici, de cand invatam sa impartim ce avem cu ceilalti, doar doar s-o lipi de noi acel sentiment de afectiune si empatie pentru confratii nostrii. Oamenii se maturizeaza cand isi dau seama de rolul lor in viata, de motivul pentru care se afla pe acest pamant, cand realizeaza ca oamenii sunt mult mai rai decat par, cand isi dau seama ca o viata se imparte in 2 si doar in 2 poti realiza mai multe decat ai face-o singur....degeaba ai reusi sa iti iei o masina noua daca nu ai avea un prieten cu care sa imparti bucuria unui drum la 2 noaptea prin orasul trist si pustiu, animat de cate un motociclist ratacit sau vreo curva suparata ca nu merge treaba.
Oamenii se maturizeaza cand incep sa aprecieze prietenii pe care ii au atunci cand la 12 noaptea iti suna telefonul doar pentru ca la celalalt capat cineva sa sustina un monolog...caci numarul lor de pe facebook este DOAR un numar si nu reprezinta nicidecum o siguranta ca daca ai suna toti ar raspunde, se maturizeaza cand incep sa aprecieze fiecare bucatica de timp petrecut in compania cuiva drag, cand orele se transforma in secunde si realizezi ca ai vorbit la telefon o zi intreaga, fara sa sti ce anume si fara sa retii prea multe..fara sa te plictisesti sau sa regreti vreo secunda din apel.
Sunt oameni care au vise, care au griji, probleme, care au dorinte ascunse si speranta unei zile mai bune. Sigur, toti avem rate, toti avem apasarile zilei dar trecem de ele pentru ca au devenit obisnuinta...insa visele nu inceteaza niciodata sa dispara si niciodata nu incetezi sa speri.
Dar ce te faci cand ai tot ce ti ai putea dori? Oare exista vreun moment de genul..in care sa poti spune ca esti fericit cu adevarat? La mine acel moment a venit acum, in care pot spune ca sunt impacat cu absolut orice mi-a dat viata pana acum, si cu una sau doua mici exceptii, pot spune ca am tot ce mi-am dorit. Dar aripile vor mai mult si niciodata nu poti sti unde te vor duce...
luni, 24 iunie 2013
vineri, 11 ianuarie 2013
Today's Blog - When???
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=kFfKb_WEkCE
De revelion, fix la cateva minute dupa 12 noaptea citeam pe Fb un citat ce mi-a ramas in minte: "La multi ani, bla bla bla, sarutati-va iubita insa nu va asteptati sa o sarutati doar pe ea, pentru ca nu inseamna ca veti ramane alaturi de ea tot anul.... Mi s-a parut o exagerare apoi mi-am dat seama ca avea in ea un oarecare adevar. Nu trebuie neaparat sa fie ea acolo langa tine, la fel cum si prietenii pot disparea, iubite, sotii, amante, etc... Viata este un soi de intamplari si evenimente care se aseaza pe firul tau in functie de ce alegi....de prietenii pe care ti faci, de persoana pe care o vrei langa tine, etc
M-am luptat de la inceputul anului cu un soi de stare, unii ar numi-o de kkt, insa nu si eu... Mi-am dat seama ca suntem oameni si orice stare prin care trecem ne ajuta sa intelegem mai bine un anumit lucru, sa ne descarcam, sa luam deciziile corecte, desi de multe ori nu le nimerim.
Vorbeam acum ceva timp de maturitate si ma lovesc acum din nou de ea... Ma uit in jur si imi dau seama ca nu conteaza varsta pe care o ai, poti fi matur si la 23 sau imatur la 34. Nu conteaza daca esti casatorit sau vei divorta, ci conteaza cat de mult ai invatat din ceea ce s-a desfasurat in fata ta. Nu conteaza cati prieteni ai daca nu alegi 5 din ei cu care sa discuti lucruri cu adevarat importante, lucruri care conteaza ...cum zicea o buna prietena, pune frana, calculeaza si vezi daca din toti prietenii tai, sunt 5 care sa vina sa te ajute oricand, la orice ora, oriunde. Daca ii ai, inseamna ca esti un om fericit.
De la inceputul anului am primit numai lovituri morale, desi am incercat sa fiu omul ala care trebuie, persoana buna....aproape ca m-am complacut in situatie pana cand am vazut un articol in care se vorbea despre Keanu Reeves care mergea cu metroul. Tatal lui a fost arestat cand avea 12 ani, mama lui era striperita. Si-a privit iubita cum murea in timpul unui accident de masina, asta dupa ce urmau sa se casatoreasca si nu putuse sa duca o sarcina la sfarsit. Un bun prieten de-al lui a murit din cauza unei supradoze de droguri, iar sora lui mica a avut leucemie. Iar cand a fost intrebat despre porecla lui "Sad Keanu" a replicat: Tu trebuie sa fi fericit ca sa traiesti, eu nu...
Asa ca orice problema ai avea, cu siguranta nu se compara cu a lui, cu siguranta nu e la fel de grava si cu siguranta poti trece peste ea....Mai important este sa ai griji decat sa traiesti fara ele....altfel ai avea o viata fara sens si nu ai realiza ce inseamna bucuria...
De revelion, fix la cateva minute dupa 12 noaptea citeam pe Fb un citat ce mi-a ramas in minte: "La multi ani, bla bla bla, sarutati-va iubita insa nu va asteptati sa o sarutati doar pe ea, pentru ca nu inseamna ca veti ramane alaturi de ea tot anul.... Mi s-a parut o exagerare apoi mi-am dat seama ca avea in ea un oarecare adevar. Nu trebuie neaparat sa fie ea acolo langa tine, la fel cum si prietenii pot disparea, iubite, sotii, amante, etc... Viata este un soi de intamplari si evenimente care se aseaza pe firul tau in functie de ce alegi....de prietenii pe care ti faci, de persoana pe care o vrei langa tine, etc
M-am luptat de la inceputul anului cu un soi de stare, unii ar numi-o de kkt, insa nu si eu... Mi-am dat seama ca suntem oameni si orice stare prin care trecem ne ajuta sa intelegem mai bine un anumit lucru, sa ne descarcam, sa luam deciziile corecte, desi de multe ori nu le nimerim.
Vorbeam acum ceva timp de maturitate si ma lovesc acum din nou de ea... Ma uit in jur si imi dau seama ca nu conteaza varsta pe care o ai, poti fi matur si la 23 sau imatur la 34. Nu conteaza daca esti casatorit sau vei divorta, ci conteaza cat de mult ai invatat din ceea ce s-a desfasurat in fata ta. Nu conteaza cati prieteni ai daca nu alegi 5 din ei cu care sa discuti lucruri cu adevarat importante, lucruri care conteaza ...cum zicea o buna prietena, pune frana, calculeaza si vezi daca din toti prietenii tai, sunt 5 care sa vina sa te ajute oricand, la orice ora, oriunde. Daca ii ai, inseamna ca esti un om fericit.
De la inceputul anului am primit numai lovituri morale, desi am incercat sa fiu omul ala care trebuie, persoana buna....aproape ca m-am complacut in situatie pana cand am vazut un articol in care se vorbea despre Keanu Reeves care mergea cu metroul. Tatal lui a fost arestat cand avea 12 ani, mama lui era striperita. Si-a privit iubita cum murea in timpul unui accident de masina, asta dupa ce urmau sa se casatoreasca si nu putuse sa duca o sarcina la sfarsit. Un bun prieten de-al lui a murit din cauza unei supradoze de droguri, iar sora lui mica a avut leucemie. Iar cand a fost intrebat despre porecla lui "Sad Keanu" a replicat: Tu trebuie sa fi fericit ca sa traiesti, eu nu...
Asa ca orice problema ai avea, cu siguranta nu se compara cu a lui, cu siguranta nu e la fel de grava si cu siguranta poti trece peste ea....Mai important este sa ai griji decat sa traiesti fara ele....altfel ai avea o viata fara sens si nu ai realiza ce inseamna bucuria...
marți, 11 decembrie 2012
Today's Blog - Despre maturitate si nu numai
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=lT67liGjZhw
Nu sunt matur, nu cred ca am ajuns inca acolo si nu cred ca sunt nici prea departe dar totusi, apar usor usor midlife crysis....si asta observ si in jurul meu. Sa luam cazul de fata: pe de o parte sunt acel James Bond, care poate face orice, stie cum sa se imbrace, caum sa se poarte, cum sa se distreze insa totusi, nu e suficient. Pe de alta parte sunt acel tip bun, dragut, in banca lui, pe care toate il admira dar pe care nimeni nu il vrea, acel gay friend care ajuta pe toata lumea si totusi, el ramane singur in lumea lui. Intr-un fel, nici una nici cealalta nu este buna. Pentru ca fiecare are masca lui pe care , din pacate, nimeni nu mai stie sa o dea jos, nimeni nu mai stie sa traga de ea incat sa vada cine e in spatele ei.
De ce vorbesc de maturitate tocmai acum? Pentru ca sunt pus in fata unor decizii, unor decizii nu foarte grele dar extrem de atent analizate. Pe de o parte e acea tipa pentru care s-au dezvoltat sentimente, care e acolo si te prefera pe tine, pe acel TU care esti de fapt, insa din pacate nu prea e ceea ce vrei tu de la o femeie. Pe de alta parte e tipa cealalta, care e cum vrei tu sa fie, acel buchet rafinat de trairi, acel complex de sexualitate, atractie si dorinta....dar care parca nu e de ajuns, parca se simte lipsa acelui ceva....Citeam zilele trecute pe blogul unei pitzi wannabe cat e de greu sa lupti pentru o dragoste care s-a terminat, ca asta inseamna ca te maturizezi. Ma bucur sa vad ca mai sunt oameni care mai gandesc, asa cum o faceam eu cu mult timp in urma, dar lucrurile astea sunt deja fumate pentru mine. Traiesc intr-o lume de oameni capabili de multe sentimente care nu-si gasesc jumatatea. Traiesc inconjurat de oameni de neinteles, unde o femeie care arata extrem de bine ajunge sa raceasca mergand goala prin casa, asteptand sa fie f...a. Unde eu ca barbat sunt invitat acasa la ea cu o sticla de vin si asta dupa doar o intrevedere de jumatate de ora. Unde toti cautam acelasi lucru si tocmai chestia asta ne aproprie insa nimic nu se concretizeaza.
Anul asta am luat o decizie: anul asta aveam sa o gasesc pe ea, sa ma opresc din cautat si sa fiu sigur ca am gasit tot ceea ce am nevoie. Nu a fost sa fie asa, nu am avut nici macar o singura relatie, au fost doar iesiri, nenumarate cafele, trageri cu tot felul de femei care mai de care dar totusi sunt multumit de o singura chestie...sunt multumit de faptul ca, cel putin, am fost alaturi de femeile pe care mi le-am dorit. Daca stau bine sa ma gandesc, nu exista nici o femeie cu care sa fi iesit ceva mai mult timp anul asta pentru care sa nu fi dezvoltat niste sentimente...pe care sa nu le fi apreciat ca fiind femei.
Ieri am admirat miracolul vietii....si nu, nu e vorba de cine stie ce eveniment, ci de faptul ca mi-am revazut niste prieteni extrem de dragi care asteapta un bebe. Si acel bebe se pare ca acum, cel putin e cea mai importanta persoana din viata lor. E ciudat sa discuti despre ce ai vrea sa fie, cum ai vrea sa il cresti, despre vise si sperante alaturi de copilul tau in conditiile in care nici macar nu are cine sa ti-l faca, dar asta nu inseamna ca nu te-ai gandit la momentele alea.
O fi maturitate, nu o fi, chiar nu stiu si nici nu mi pasa...pentru ca asa cum zicea si vorba aia....
We don't grow up, we only learn how to act in public.....
Nu sunt matur, nu cred ca am ajuns inca acolo si nu cred ca sunt nici prea departe dar totusi, apar usor usor midlife crysis....si asta observ si in jurul meu. Sa luam cazul de fata: pe de o parte sunt acel James Bond, care poate face orice, stie cum sa se imbrace, caum sa se poarte, cum sa se distreze insa totusi, nu e suficient. Pe de alta parte sunt acel tip bun, dragut, in banca lui, pe care toate il admira dar pe care nimeni nu il vrea, acel gay friend care ajuta pe toata lumea si totusi, el ramane singur in lumea lui. Intr-un fel, nici una nici cealalta nu este buna. Pentru ca fiecare are masca lui pe care , din pacate, nimeni nu mai stie sa o dea jos, nimeni nu mai stie sa traga de ea incat sa vada cine e in spatele ei.
De ce vorbesc de maturitate tocmai acum? Pentru ca sunt pus in fata unor decizii, unor decizii nu foarte grele dar extrem de atent analizate. Pe de o parte e acea tipa pentru care s-au dezvoltat sentimente, care e acolo si te prefera pe tine, pe acel TU care esti de fapt, insa din pacate nu prea e ceea ce vrei tu de la o femeie. Pe de alta parte e tipa cealalta, care e cum vrei tu sa fie, acel buchet rafinat de trairi, acel complex de sexualitate, atractie si dorinta....dar care parca nu e de ajuns, parca se simte lipsa acelui ceva....Citeam zilele trecute pe blogul unei pitzi wannabe cat e de greu sa lupti pentru o dragoste care s-a terminat, ca asta inseamna ca te maturizezi. Ma bucur sa vad ca mai sunt oameni care mai gandesc, asa cum o faceam eu cu mult timp in urma, dar lucrurile astea sunt deja fumate pentru mine. Traiesc intr-o lume de oameni capabili de multe sentimente care nu-si gasesc jumatatea. Traiesc inconjurat de oameni de neinteles, unde o femeie care arata extrem de bine ajunge sa raceasca mergand goala prin casa, asteptand sa fie f...a. Unde eu ca barbat sunt invitat acasa la ea cu o sticla de vin si asta dupa doar o intrevedere de jumatate de ora. Unde toti cautam acelasi lucru si tocmai chestia asta ne aproprie insa nimic nu se concretizeaza.
Anul asta am luat o decizie: anul asta aveam sa o gasesc pe ea, sa ma opresc din cautat si sa fiu sigur ca am gasit tot ceea ce am nevoie. Nu a fost sa fie asa, nu am avut nici macar o singura relatie, au fost doar iesiri, nenumarate cafele, trageri cu tot felul de femei care mai de care dar totusi sunt multumit de o singura chestie...sunt multumit de faptul ca, cel putin, am fost alaturi de femeile pe care mi le-am dorit. Daca stau bine sa ma gandesc, nu exista nici o femeie cu care sa fi iesit ceva mai mult timp anul asta pentru care sa nu fi dezvoltat niste sentimente...pe care sa nu le fi apreciat ca fiind femei.
Ieri am admirat miracolul vietii....si nu, nu e vorba de cine stie ce eveniment, ci de faptul ca mi-am revazut niste prieteni extrem de dragi care asteapta un bebe. Si acel bebe se pare ca acum, cel putin e cea mai importanta persoana din viata lor. E ciudat sa discuti despre ce ai vrea sa fie, cum ai vrea sa il cresti, despre vise si sperante alaturi de copilul tau in conditiile in care nici macar nu are cine sa ti-l faca, dar asta nu inseamna ca nu te-ai gandit la momentele alea.
O fi maturitate, nu o fi, chiar nu stiu si nici nu mi pasa...pentru ca asa cum zicea si vorba aia....
We don't grow up, we only learn how to act in public.....
luni, 9 ianuarie 2012
Today's Blog - Am invatat
Pentru O...
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=PwWj3zLwJ9E
In cei 24 de primaveri pe care le-am depasit am invatat multe....
Am invatat ca viata bate filmul la toate capitolele si ca uneori, de cele mai multe ori, e o drama. Trebuie sa ai un mare noroc si un mare optimism sa iasa asa cum vrei tu, dar se poate.
Am invatat ca niciodata nu e bine sa judeci pe nimeni, pentru ca orice secunda ce trece oamenii se pot schimba.
Am invatat ca trecutul fie bun sau rau, este al tau si trebuie sa te mandresti cu el dar sa nu il uiti, pentru ca cei ce isi uita trecutul sunt condamnati sa il repete.
Am invatat ca orice decizie ai lua-o este cea corecta....nu exista decizii gresite si nu exista posibilitatea de a te intoarce inapoi sa alegi o alta cale. Exista doar posibilitatea de a mai da o sansa sau de a repara o greseala.
Am invatat ca in fata sentimentelor, intotdeauna pierdem.
Am invatat sa pretuiesc prietenii dar mai ales dusmanii, pentru ca fara prieteni esti singur, iar fara dusmani nu existi.
Am invatat sa mi fie frica de intuneric dar nu si de viata, pentru ca una o avem si trebuie sa o traim la maxim.
Am invatat ca fiecare nou inceput conteaza la fel de mult ca o viata noua, ca poti alege sa fi bun sau rau, sa fi onest sau parsiv, sa fi altfel decat ai fost pana atunci.... sau nu.
Am invatat ca destinul iti poate arunca cele mai ciudate lucruri in cale si cele mai grele sarcini, dar depinde de tine daca le poti suporta sau nu.
Am invatat ca uneori suprizele minunate apar cand te astepti cel mai putin, si intotdeauna cand aproape iti pierzi speranta.
Am invatat sa merg mai departe orice s-ar intampla.
Am invatat sa iubesc, sa simt, sa imi fie dor..
Am invatat sa pretuiesc femeia asa cum este ea, cu probleme, cu ganduri ciudate, cu gesturi inexplicabile.
Am invatat sa daruiesc un buchet de flori, sa adresez un compliment, sa ii spun cat de minunata este in fiecare zi, pentru ca multe au nevoie de asa ceva si asta pentru ca nu au auzit sau nu aud aceste cuvinte decat ffff rar, prea rar cateodata.
Am invatat sa dau o sansa tuturor, pentru ca nu stii de unde sare iepurele....fiecare are dreptul si poate sa fie exceptional.
Astea, si multe altele le-am invatat traind, respirand, luand decizii, de cele mai multe ori proaste....dar asta e viata. Nu iese mereu cum vrem noi si cu siguranta la sfarsit vom fi multumiti, dar dupa cum zicea si O. Wilde, rabdarea este cea mai mare virtute.....
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=PwWj3zLwJ9E
In cei 24 de primaveri pe care le-am depasit am invatat multe....
Am invatat ca viata bate filmul la toate capitolele si ca uneori, de cele mai multe ori, e o drama. Trebuie sa ai un mare noroc si un mare optimism sa iasa asa cum vrei tu, dar se poate.
Am invatat ca niciodata nu e bine sa judeci pe nimeni, pentru ca orice secunda ce trece oamenii se pot schimba.
Am invatat ca trecutul fie bun sau rau, este al tau si trebuie sa te mandresti cu el dar sa nu il uiti, pentru ca cei ce isi uita trecutul sunt condamnati sa il repete.
Am invatat ca orice decizie ai lua-o este cea corecta....nu exista decizii gresite si nu exista posibilitatea de a te intoarce inapoi sa alegi o alta cale. Exista doar posibilitatea de a mai da o sansa sau de a repara o greseala.
Am invatat ca in fata sentimentelor, intotdeauna pierdem.
Am invatat sa pretuiesc prietenii dar mai ales dusmanii, pentru ca fara prieteni esti singur, iar fara dusmani nu existi.
Am invatat sa mi fie frica de intuneric dar nu si de viata, pentru ca una o avem si trebuie sa o traim la maxim.
Am invatat ca fiecare nou inceput conteaza la fel de mult ca o viata noua, ca poti alege sa fi bun sau rau, sa fi onest sau parsiv, sa fi altfel decat ai fost pana atunci.... sau nu.
Am invatat ca destinul iti poate arunca cele mai ciudate lucruri in cale si cele mai grele sarcini, dar depinde de tine daca le poti suporta sau nu.
Am invatat ca uneori suprizele minunate apar cand te astepti cel mai putin, si intotdeauna cand aproape iti pierzi speranta.
Am invatat sa merg mai departe orice s-ar intampla.
Am invatat sa iubesc, sa simt, sa imi fie dor..
Am invatat sa pretuiesc femeia asa cum este ea, cu probleme, cu ganduri ciudate, cu gesturi inexplicabile.
Am invatat sa daruiesc un buchet de flori, sa adresez un compliment, sa ii spun cat de minunata este in fiecare zi, pentru ca multe au nevoie de asa ceva si asta pentru ca nu au auzit sau nu aud aceste cuvinte decat ffff rar, prea rar cateodata.
Am invatat sa dau o sansa tuturor, pentru ca nu stii de unde sare iepurele....fiecare are dreptul si poate sa fie exceptional.
Astea, si multe altele le-am invatat traind, respirand, luand decizii, de cele mai multe ori proaste....dar asta e viata. Nu iese mereu cum vrem noi si cu siguranta la sfarsit vom fi multumiti, dar dupa cum zicea si O. Wilde, rabdarea este cea mai mare virtute.....
vineri, 6 ianuarie 2012
Today's Blog - Not Enough
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=l6N3jUDKzq0
Sometimes, no matter how awesome you are...it is not enough.
Imi plac noile inceputuri, le ador pentru posibilitatea de a face ceva nou, pentru libertatea pe care ti-o lasa in a te transforma, pentru ca oricat de rau ai fost inainte, acum ai posibilitatea sa devi bun. Nimic nu se compara cu un nou inceput.Anul acesta a inceput intr-un mod miraculos...din prima clipa a anului am avut verde peste tot, pe sosea, la job, in randul prietenilor dar se pare ca nu si spre inima cuiva. Uneori e greu sa ajungi in acel loc, dar o poti face....fie cu pasi marunti si lucruri mici.. fie majestuos...facand ceva ce pare imposibil si suprinzand incat sa persoana respectiva sa ramana muta de uimire cu ganduri imprastiate...
Uneori, aproape intotdeauna, ajungi mai repede acolo decat ai vrea sa o faci si atunci apar problemele, complicatiile...ce arde prea repede se stinge la fel. Alteori, focul se aprinde asa de tare incat oricat ai vrea sa il domolesti nu o poti face decat plecand, mergand mai departe...Insa,intotdeauna e nevoie de 2 si oricat de mult te-ai stradui nu e de ajuns.
Imi plac clipele petrecute cu prietenii pentru ca ei intotdeauna iti arata persoana care esti....atunci cand zambesti, glumesti, esti sincer, iti arata de fapt persoana ta...nu ai nevoie de 100, ci de 2-3 dar care sa te aprecieze asa cum esti ...
Anul acesta am decis sa fiu altfel, sa fiu cel de acum 7 ani care a plecat in urmarirea EI. Nu stii povestea? Well...pe scurt atunci...
In urma cu hat ceva ani, plec la mare cu 3 foarte buni prieteni la mare...cu unul fugit din armata, cu masina furata de la parintele altcuiva si dupa niste patanii geniale ajungem sa vad marea. Nu o mai vazusem de vreo 12 ani si era magnifica.....dar nu mai magnifica ca EA. Am jucat volei 4 ore doar ca sa o pot privi, apoi ne-am dat intalnire. Nu a aparut dar totusi, destinul a facut sa ne revedem peste fix 1 luna in Bucuresti. Am schimbat numere de telefon, dar nu era timingul perfect. Asa sa nu ne-am mai revazut decat peste 2 luni, dupa sute de mesaje schimbate...pana cand intr-o seara s-a decis ca trebuia sa merg sa o vad. Am fugit de la munca, am imprumutat bani sa pot pleca, mi am luat bilet de tren si am plecat spre necunoscut cu un rucsac in spate si castile in urechi. Dupa un drum magnific cu trenul am ajuns impreuna cu inca un tip, Flavius, in Cta la 3 dimineata. Si ne-am decis ca nu are rost sa asteptam pana la 7 dimineata asa ca am luat-o pe jos....23 de km, pe langa sosea, eu si Flavius. Si a fost o calatorie legendara, cu sute de povesti, cu amanunte pe care numai unui strain i le poti spune, cu explicatii despre ce face ecluza, cum se prind pestii in mare si etc. Am mers timp de 5 ore pe jos si cand am ajuns...am vazut-o pe EA.
Si vreau ca acum sa fac iar nebunii de genul, sa alerg dupa vise, sa visez cu ochii deschisi, sa trec peste granite si frontiere...sa fiu awesome...
De final, o vorba care o sa ma bantuiasca o viata intreaga: in perioada aceea era o reclama pe Mtv cu un tip Flavius care se dadea cu skateboardul in cada si mesajul era.....
Bravo Flavius, esti tare...si asa vreau sa fiu si EU.
Sometimes, no matter how awesome you are...it is not enough.
Imi plac noile inceputuri, le ador pentru posibilitatea de a face ceva nou, pentru libertatea pe care ti-o lasa in a te transforma, pentru ca oricat de rau ai fost inainte, acum ai posibilitatea sa devi bun. Nimic nu se compara cu un nou inceput.Anul acesta a inceput intr-un mod miraculos...din prima clipa a anului am avut verde peste tot, pe sosea, la job, in randul prietenilor dar se pare ca nu si spre inima cuiva. Uneori e greu sa ajungi in acel loc, dar o poti face....fie cu pasi marunti si lucruri mici.. fie majestuos...facand ceva ce pare imposibil si suprinzand incat sa persoana respectiva sa ramana muta de uimire cu ganduri imprastiate...
Uneori, aproape intotdeauna, ajungi mai repede acolo decat ai vrea sa o faci si atunci apar problemele, complicatiile...ce arde prea repede se stinge la fel. Alteori, focul se aprinde asa de tare incat oricat ai vrea sa il domolesti nu o poti face decat plecand, mergand mai departe...Insa,intotdeauna e nevoie de 2 si oricat de mult te-ai stradui nu e de ajuns.
Imi plac clipele petrecute cu prietenii pentru ca ei intotdeauna iti arata persoana care esti....atunci cand zambesti, glumesti, esti sincer, iti arata de fapt persoana ta...nu ai nevoie de 100, ci de 2-3 dar care sa te aprecieze asa cum esti ...
Anul acesta am decis sa fiu altfel, sa fiu cel de acum 7 ani care a plecat in urmarirea EI. Nu stii povestea? Well...pe scurt atunci...
In urma cu hat ceva ani, plec la mare cu 3 foarte buni prieteni la mare...cu unul fugit din armata, cu masina furata de la parintele altcuiva si dupa niste patanii geniale ajungem sa vad marea. Nu o mai vazusem de vreo 12 ani si era magnifica.....dar nu mai magnifica ca EA. Am jucat volei 4 ore doar ca sa o pot privi, apoi ne-am dat intalnire. Nu a aparut dar totusi, destinul a facut sa ne revedem peste fix 1 luna in Bucuresti. Am schimbat numere de telefon, dar nu era timingul perfect. Asa sa nu ne-am mai revazut decat peste 2 luni, dupa sute de mesaje schimbate...pana cand intr-o seara s-a decis ca trebuia sa merg sa o vad. Am fugit de la munca, am imprumutat bani sa pot pleca, mi am luat bilet de tren si am plecat spre necunoscut cu un rucsac in spate si castile in urechi. Dupa un drum magnific cu trenul am ajuns impreuna cu inca un tip, Flavius, in Cta la 3 dimineata. Si ne-am decis ca nu are rost sa asteptam pana la 7 dimineata asa ca am luat-o pe jos....23 de km, pe langa sosea, eu si Flavius. Si a fost o calatorie legendara, cu sute de povesti, cu amanunte pe care numai unui strain i le poti spune, cu explicatii despre ce face ecluza, cum se prind pestii in mare si etc. Am mers timp de 5 ore pe jos si cand am ajuns...am vazut-o pe EA.
Si vreau ca acum sa fac iar nebunii de genul, sa alerg dupa vise, sa visez cu ochii deschisi, sa trec peste granite si frontiere...sa fiu awesome...
De final, o vorba care o sa ma bantuiasca o viata intreaga: in perioada aceea era o reclama pe Mtv cu un tip Flavius care se dadea cu skateboardul in cada si mesajul era.....
Bravo Flavius, esti tare...si asa vreau sa fiu si EU.
joi, 8 decembrie 2011
Today's Blog - The thin red line
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=_miTYAmHUNM
There is very thin line between good and bad....
Asta spuneam ceva timp pe pagina mea de Fb si ma gandeam la un cu totul alt blog, unul despre oameni si relatiile cu Dumnezeu, unul despre alegerile care le facem si de ce alegem sa fim rai cand putem fi buni.....unul despre acea linie subtire pe care uneori o trecem si noi, chiar daca suntem buni....dar totusi, nu va fi despre asta...voi vorbi iar despre acelasi kkt despre care aproape ca m-am saturat sa vorbesc...
In seara asta am ajuns iar la ora 3 si, desi ar fi trebuit sa fiu in pat de ceva timp, nu pot....un prieten are nevoie de mine. Si cum in ultima vreme am fost prietenul perfect pentru mai toata lumea, o sa fiu si pentru el....pentru ca uneori, acea linie subtire nici nu o vad....
Clasicul om cu capu pe umeri, cunoaste o tipa, o salveaza din kkturi de probleme ale unei copilarii pe care noi nu le-am prins....la noi cea mai mare problema era sa fi combinata cu un roacker, dar asta e partea a doua, se indragosteste nebuneste de ea, ea la fel de el....si iar se aplica teoria "a relationship is formed by 2 people, but there are some bitches who can count".....iar in cazul asta, e vorba de prietenele ei si nu de vreo pitzi care l-a considerat prea bun incat sa il aibe....
Si totusi, de ce alegem sa sarim acea linie? De ce daca tot avem de ales, sa nu alegem sa fim buni? Ar putea interveni societatea, anturajul, prietenii chiar si familia, in anumite cazuri, dar cred ca tot de noi depinde....alegem sa fim ceea ce vrem sa fim in functie de pretentiile pe care le am si visele neimplinite pe care ni le dorim. Nimeni nu fura din dorinta de a fi cel mai bun in a fura, ci pentru bani, pentru calicie.. Nimeni nu da cu pumnu din placere, ci pentru a arata ca are putere, ca vrea sa imprastie frica, pentru a fi mai sus......dar totusi, cred ca toate astea sunt nimic pe langa o femeie....femeia poate sa faca orice barbat sa isi renege familia, poate sa distruga familii, sa distruga vieti.....cred ca sunt mai mult persoane sinucise din dragoste decat accidente moto....si totul din cauza lor....Pentru ca uneori e greu sa intelegi si sa vezi cand o persoana tine la tine, e greu sa iti exprimi sentimentele, e greu sa zici stop cand nu mai poti merge mai departe. Nu ma consider a fi peste ele, doar ca unele, si din ce in ce mai multe in ultima vreme, incep sa fie atat de proaste si nehotarate incat vor ajunge epave inainte de a implinii 30 de ani.
Am fost facut misogin, dar totusi, de fiecare data cand citesc sau recitesc ce am scris nu vad un singur loc in care EU sa URASC femeia.....iubesc femeia si poate ca si de asta inca mai cred ca exista una buna, una cu capu pe umeri, una care sa stie ce vrea, una capabila de iubire si sentimente frumoase....dar totusi, nu pot sa vad prostia care zace si incepe sa acapareze din ce in ce mai mult.....Nu pot sa trec cu vederea cand vad cat de maltratate sunt toate de baietii cu bani, cand eu as face orice sa pot macar sa ies la o intalnire cu una din ele, cand vad cat de panarame ajung....si da, inteleg sa iti traiesti viata, dar femeile din ziua de azi, traiesc vreo 2 vietii dalea pana ajung la 30 de ani. Nu sunt misogin, asa s-a intamplat sa fie, sa ma nasc barbat. Daca eram femeie cu siguranta scriam despre cat de porci sunt barbatii, despre cat de javre sunt si cat mi as dorii sa imi bat sau chiar imi bat joc de ei.....probabil, ca atunci as fi fost descrisa ca feminisa sau frustrata.....dar tocmai aici vroiam sa ajung.....de unde stii de ce parte a baricadei esti? Oare nu trebuie sa faci si ceva rau, mult mai rau si sa vezi ceea ce e bine si ce rau? Oare nu ar trebui sa lovesti pe cineva, sa vezi cat il doare, sa furi ceva sa vezi ce inseamna privirea aceea dizgratioasa cand esti descoperit? Eu zic ca da.....uneori merita sa fi de partea cealalata......dar intotdeauna, INTOTDEAUNA un om se poate schimba.....sunt persoane sau fapte care te pot schimba si te pot arunca in partea cealalta.....trebuie doar sa stii sa revi in partea ta....
Cat despre mine....daca sunt bun sau rau....cred ca tot ce am scris pana acum poate contrasta cu viata persoanala pe care o am....si ar trebui sa o faca......uneori nu alegem cea mai buna cale, dar pana la urma, scopul scuza mijloacele....
There is very thin line between good and bad....
Asta spuneam ceva timp pe pagina mea de Fb si ma gandeam la un cu totul alt blog, unul despre oameni si relatiile cu Dumnezeu, unul despre alegerile care le facem si de ce alegem sa fim rai cand putem fi buni.....unul despre acea linie subtire pe care uneori o trecem si noi, chiar daca suntem buni....dar totusi, nu va fi despre asta...voi vorbi iar despre acelasi kkt despre care aproape ca m-am saturat sa vorbesc...
In seara asta am ajuns iar la ora 3 si, desi ar fi trebuit sa fiu in pat de ceva timp, nu pot....un prieten are nevoie de mine. Si cum in ultima vreme am fost prietenul perfect pentru mai toata lumea, o sa fiu si pentru el....pentru ca uneori, acea linie subtire nici nu o vad....
Clasicul om cu capu pe umeri, cunoaste o tipa, o salveaza din kkturi de probleme ale unei copilarii pe care noi nu le-am prins....la noi cea mai mare problema era sa fi combinata cu un roacker, dar asta e partea a doua, se indragosteste nebuneste de ea, ea la fel de el....si iar se aplica teoria "a relationship is formed by 2 people, but there are some bitches who can count".....iar in cazul asta, e vorba de prietenele ei si nu de vreo pitzi care l-a considerat prea bun incat sa il aibe....
Si totusi, de ce alegem sa sarim acea linie? De ce daca tot avem de ales, sa nu alegem sa fim buni? Ar putea interveni societatea, anturajul, prietenii chiar si familia, in anumite cazuri, dar cred ca tot de noi depinde....alegem sa fim ceea ce vrem sa fim in functie de pretentiile pe care le am si visele neimplinite pe care ni le dorim. Nimeni nu fura din dorinta de a fi cel mai bun in a fura, ci pentru bani, pentru calicie.. Nimeni nu da cu pumnu din placere, ci pentru a arata ca are putere, ca vrea sa imprastie frica, pentru a fi mai sus......dar totusi, cred ca toate astea sunt nimic pe langa o femeie....femeia poate sa faca orice barbat sa isi renege familia, poate sa distruga familii, sa distruga vieti.....cred ca sunt mai mult persoane sinucise din dragoste decat accidente moto....si totul din cauza lor....Pentru ca uneori e greu sa intelegi si sa vezi cand o persoana tine la tine, e greu sa iti exprimi sentimentele, e greu sa zici stop cand nu mai poti merge mai departe. Nu ma consider a fi peste ele, doar ca unele, si din ce in ce mai multe in ultima vreme, incep sa fie atat de proaste si nehotarate incat vor ajunge epave inainte de a implinii 30 de ani.
Am fost facut misogin, dar totusi, de fiecare data cand citesc sau recitesc ce am scris nu vad un singur loc in care EU sa URASC femeia.....iubesc femeia si poate ca si de asta inca mai cred ca exista una buna, una cu capu pe umeri, una care sa stie ce vrea, una capabila de iubire si sentimente frumoase....dar totusi, nu pot sa vad prostia care zace si incepe sa acapareze din ce in ce mai mult.....Nu pot sa trec cu vederea cand vad cat de maltratate sunt toate de baietii cu bani, cand eu as face orice sa pot macar sa ies la o intalnire cu una din ele, cand vad cat de panarame ajung....si da, inteleg sa iti traiesti viata, dar femeile din ziua de azi, traiesc vreo 2 vietii dalea pana ajung la 30 de ani. Nu sunt misogin, asa s-a intamplat sa fie, sa ma nasc barbat. Daca eram femeie cu siguranta scriam despre cat de porci sunt barbatii, despre cat de javre sunt si cat mi as dorii sa imi bat sau chiar imi bat joc de ei.....probabil, ca atunci as fi fost descrisa ca feminisa sau frustrata.....dar tocmai aici vroiam sa ajung.....de unde stii de ce parte a baricadei esti? Oare nu trebuie sa faci si ceva rau, mult mai rau si sa vezi ceea ce e bine si ce rau? Oare nu ar trebui sa lovesti pe cineva, sa vezi cat il doare, sa furi ceva sa vezi ce inseamna privirea aceea dizgratioasa cand esti descoperit? Eu zic ca da.....uneori merita sa fi de partea cealalata......dar intotdeauna, INTOTDEAUNA un om se poate schimba.....sunt persoane sau fapte care te pot schimba si te pot arunca in partea cealalta.....trebuie doar sa stii sa revi in partea ta....
Cat despre mine....daca sunt bun sau rau....cred ca tot ce am scris pana acum poate contrasta cu viata persoanala pe care o am....si ar trebui sa o faca......uneori nu alegem cea mai buna cale, dar pana la urma, scopul scuza mijloacele....
luni, 28 noiembrie 2011
Today's Blog - De ce sunt barbatii porci?
Play me: http://www.youtube.com/watch?v=zbJsKsdnqZc
Vorbeam cu o tipa zilele astea in incercarea de a-i explica de ce sunt barbati porci si mi-am dat seama....am facut femeia curva, de ce sa nu facem si barbatii porci?
So.....sa vedem....de ce sunt barbatii porci?
Cea mai importanta chestie de la care pleaca totul, este asta "In spatele fiecarui barbat de succes sta o femeie ...." frumoasa, puternica, desteapta cum vrei tu sa ii zici. Si cum din cauza ei se intampla asta, e logic ca de la ea pleaca si restul problemelor.
Cum ziceam acum ceva timp, barbatii inseala din 2 motive: din cauza ei si din cauza unei alteia, care nu intelege principul americanilor: a couple is made out of two, but there are some bitches who can't count.
Din cauza voastra se intampla tot, si nu, nu dau vina intetionat pe voi...pur si simplul e purul adevar. Exagerati cu gelozia, cateodata cu prostia, cu sentimentele cu rautatea, cu ambitia ca la sfarsit sa intelegeti ca cel mai simplu lucru de facut, era chiar cel mai simplu de facut.
Va inselam pentru ca nu va mai machiati, imbracati provocator, uitati sa ne satisfaceti in pat, uitati ca existam si avem si noi parerile noastre, chiar daca vrem sa vedem un meci in loc de clasicul povestiri de acasa, uitati ca aveti un cuvant de spus intr-o relatie......
Ne ingrasam pentru ca nu va intereseaza de cum aratam ,pentru ca sub o forma sau alta, si pot spune foarte prost gandita, caldura unui camin nu inseamna ca trebuie sa ii faci de mancare, sau ca trebuie sa iti faca de mancare, ca mancam ca porcii in loc sa spuneti stop, am mancat jumatate de masa, ce ar fi sa mergem acum sa iti arat de ce sunt femeie, de ce sunt femeia ta.....
Devenim monotoni pentru ca nu va mai intereseaza ca noi sa aratam bine,....putem sa cumparam orice haina, atata timp cat costa ok si vine acceptabil e perfecta...nu intelegeti niciodata ca atunci cand suntem cu voi vrem sa fim cei mai buni, cei mai frumosi, cei ma mari....si aici apare si gelozia aia, si teama de a va pierde...dar asta e nesiguranta specifica oricarei femei....nu exista om pe lumea asta caruia sa nu ii fie frica de intuneric, asa cum nu exista femeie sigura pe ea.
Dorinta de a va insela apare din dorinta voastra de a nu mai iesi cu x, y, z....sau in fiecare saptamana.....pentru ca preferati sa stati in casa....sa faceti ce fac toate cuplurile, desi nu exista nici o afilierea a acestor lucruri....nici un cuplu nu o sa faca ce faceti voi, pentru ca asa fac cuplurile....voi dictati cum sta treaba in relatia voastra....
Inselam pentru ca nu ne lasati sa flirtam....nu avem voie nici macar sa vorbim cu o alta femeie, dapai sa glumim cu ea....pentru ca daca ne ati lasa, v-ati da seama cat de mult apreciem ce avem acasa, ....pentru ca ne-a luat unora, poate o viata intreaga sa va gasim si sigur nu sunteti mai prejos decat aratarea din fata noastra, care, cu siguranta va fi poate putin mai buna ca tine dar cu siguranta mai falsa si fff proasta.
De asta suntem porci....pentru ca putem si pentru ca ne lasati....si nu am vrea sa fim, dar hey, multe lucruri se intampla fara sa te astepti, mai apare si soarta la un moment dat....sau destinul cum vrei sa ii zici.
Si , clasicul citat de incheiere, gandit in timp trebuia sa adorm..... inainte de descoperi ceea ce vrei si pe cine sa alegi, trebuie sa descoperi singuratatea...
Fatum....funny huh
Vorbeam cu o tipa zilele astea in incercarea de a-i explica de ce sunt barbati porci si mi-am dat seama....am facut femeia curva, de ce sa nu facem si barbatii porci?
So.....sa vedem....de ce sunt barbatii porci?
Cea mai importanta chestie de la care pleaca totul, este asta "In spatele fiecarui barbat de succes sta o femeie ...." frumoasa, puternica, desteapta cum vrei tu sa ii zici. Si cum din cauza ei se intampla asta, e logic ca de la ea pleaca si restul problemelor.
Cum ziceam acum ceva timp, barbatii inseala din 2 motive: din cauza ei si din cauza unei alteia, care nu intelege principul americanilor: a couple is made out of two, but there are some bitches who can't count.
Din cauza voastra se intampla tot, si nu, nu dau vina intetionat pe voi...pur si simplul e purul adevar. Exagerati cu gelozia, cateodata cu prostia, cu sentimentele cu rautatea, cu ambitia ca la sfarsit sa intelegeti ca cel mai simplu lucru de facut, era chiar cel mai simplu de facut.
Va inselam pentru ca nu va mai machiati, imbracati provocator, uitati sa ne satisfaceti in pat, uitati ca existam si avem si noi parerile noastre, chiar daca vrem sa vedem un meci in loc de clasicul povestiri de acasa, uitati ca aveti un cuvant de spus intr-o relatie......
Ne ingrasam pentru ca nu va intereseaza de cum aratam ,pentru ca sub o forma sau alta, si pot spune foarte prost gandita, caldura unui camin nu inseamna ca trebuie sa ii faci de mancare, sau ca trebuie sa iti faca de mancare, ca mancam ca porcii in loc sa spuneti stop, am mancat jumatate de masa, ce ar fi sa mergem acum sa iti arat de ce sunt femeie, de ce sunt femeia ta.....
Devenim monotoni pentru ca nu va mai intereseaza ca noi sa aratam bine,....putem sa cumparam orice haina, atata timp cat costa ok si vine acceptabil e perfecta...nu intelegeti niciodata ca atunci cand suntem cu voi vrem sa fim cei mai buni, cei mai frumosi, cei ma mari....si aici apare si gelozia aia, si teama de a va pierde...dar asta e nesiguranta specifica oricarei femei....nu exista om pe lumea asta caruia sa nu ii fie frica de intuneric, asa cum nu exista femeie sigura pe ea.
Dorinta de a va insela apare din dorinta voastra de a nu mai iesi cu x, y, z....sau in fiecare saptamana.....pentru ca preferati sa stati in casa....sa faceti ce fac toate cuplurile, desi nu exista nici o afilierea a acestor lucruri....nici un cuplu nu o sa faca ce faceti voi, pentru ca asa fac cuplurile....voi dictati cum sta treaba in relatia voastra....
Inselam pentru ca nu ne lasati sa flirtam....nu avem voie nici macar sa vorbim cu o alta femeie, dapai sa glumim cu ea....pentru ca daca ne ati lasa, v-ati da seama cat de mult apreciem ce avem acasa, ....pentru ca ne-a luat unora, poate o viata intreaga sa va gasim si sigur nu sunteti mai prejos decat aratarea din fata noastra, care, cu siguranta va fi poate putin mai buna ca tine dar cu siguranta mai falsa si fff proasta.
De asta suntem porci....pentru ca putem si pentru ca ne lasati....si nu am vrea sa fim, dar hey, multe lucruri se intampla fara sa te astepti, mai apare si soarta la un moment dat....sau destinul cum vrei sa ii zici.
Si , clasicul citat de incheiere, gandit in timp trebuia sa adorm..... inainte de descoperi ceea ce vrei si pe cine sa alegi, trebuie sa descoperi singuratatea...
Fatum....funny huh
Abonați-vă la:
Postări (Atom)